Studentii din Alicante asculta muzica romaneasca... si apara limba romana si Romania

Share this Mister Wong Digg Del.icio.us Slashdot Furl Yahoo Technorati Newsvine Googlize this Blinklist Facebook Wikio Meneame Export PDF Print E-mail

Alicante, Spania/Romanian Global News

27 July 2006 Catalina Iliescu(foto) este presedinta Asociatiei ARIPI (Amigos de Rumania para la Iniciativa y Promocion de los Intercambios Culturales) si profesoara de limba engleza si romana la Universitatea din Alicante, unde a intrat ca doctorand. Ea a avut o contributie hotaratoare pentru ca limba romana sa ajunga o disciplina foarte cautata de studenti si a reusit sa faca acest lucru in virtutea proiectelor realizate prin intermediul Universitatii din Alicante cu parteneri sau personalitati culturale din Romania cu ajutorul carora a facut multa publicitate pozitiva tarii noastre.

Publicatia Roman in Lume a realizat, in ultima sa editie, un interviu cu presedinta Aripi, Catalina Iliescu, o discutie deschisa despre asociatia pe care o conduce, despre cursul de limba romana de la Universitatea din Alicante, despre promovarea valorilor romanesti, dar si despre studentii spanioli care invata la sectia de limba romana a universitatii spaniole. Romanian Global News reda, in cele ce urmeaza interviul cu Catalina Iliescu.
R.: Anul 2005 a adus nasterea asociatiei si a cursului de limba romana la Alicante?
C.I.: Da, acest lucru a fost posibil la Facultatea de Traducere si Interpretariat de la Universitatea din Alicante, care este singura universitate din Spania care a facut acest lucru. S-a ajuns la aceasta reusita mai ales datorita proiectelor  culturale pe care leam realizat prin asociatia ARIPI (Amigos de Rumania para la Iniciativa y Promocion de los Intercambios Culturales), astfel incat comunitatea universitara era deja foarte familiarizata cu evenimentele romanesti.  Am avut expozitii de pictura si sculptura in Muzeul Universitatii, proiecte de teatru, cu Paparazzi si Minimal Show, cu studenti de la UNATC din Bucuresti care au jucat la Alicante dramatizarile a trei basme populare: unul romanesc, Fata babei si fata mosului, un basm marocan si unul argentinian. A fost un proiect de integrare prin literatura pentru copii, pentru minoritatile cele mai reprezentate in Alicante. A avut mare succes, caci s-a jucat la Madrid, in Alcalá de Henares si in Guadalajara de o echipa de la UNATC, de la Teatrul “Al. Davilla” din Pitesti, venita aici si cu sprijinul UNITER. De asemenea, prin ARIPI am avut un atelier de icoane pe sticla, sustinut de Gheorghe Stanciu, profesor la Liceul de Arte din Botosani, prin care studentii de la Universitatea din Alicante s-au apropiat de aceasta arta, invatand cateva tehnici specifice acestei picturi. Am avut si un schimb de filarmonici, orchestra Universitatii din Alicante, in 2003, un grup 60 de studenti a ajuns la Botosani. |n momentul acela, era o orchestra de suflatori, dupa specificul local. A dat concerte acolo, apoi a venit Filarmonica din Botosani si a dat concerte aici, in toata provincia. |n urma acestui schimb si a dezvoltarii orchestrei de aici, s-au introdus instrumente cu corzi si acum e o adevarata filarmonica. Dirijorul este roman, se numeste Mihai Ignat, si a venit la Alicante cu bursa. El a schimbat componenta si a marit orchestra, iar de curand au avut un concert la Teatro Principal din Alicante si la Universitatea din Valencia. |ntre activitatile culturale am organizat mai multe turnee cu Corul “Sfantul Andrei” din Cluj, care a venit de doua ori, de Craciun si de Pasti, in Alicante, Orihuela si la toate sediile Universitatii, cu cantece sacre si colinde in fiecare limba a comunitatilor de aici si in spaniola.
R.: Asadar, se poate spune ca sprijinul Universitatii din Alicante a fost vital pentru toate aceste actiuni de promovare a romanilor si a culturii romanesti?
C.I.: Da. Pentru toate aceste activitati trebuie sa-i multumim in mod special Universitatii pentru deschiderea de care a dat dovada, prin persoana vicerectorului Jesus Pradells (vicerrector de extension universitaria). El a fost cel care a sprijinit semnarea acordului de colaborare dintre Universitatea din Alicante si Institutul Cultural Roman si a acordului dintre universitate si asociatia ARIPI. De asemenea, datorita implicarii sale, Universitatea din Alicante a finantat printre
altele si proiecte precum cel de anul trecut, care se numea “Rumania: sociedad, literatura, traduccion” si in cadrul caruia au venit la Alicante, Denisa Comanescu si directorul Centrului de Studii “Mihai Eminescu” din Ipotesti - Valentin Cosereanu. Pe langa Jesus Pradells, directoarea Secretariatului de Extindere Universitara si coordonatoarea cursurilor  de vara ale Universitatii din Alicante, Josefina Bueno Alonso a fost un alt colaborator de incredere care ne-a ajutat in derularea mai multor proiecte.
R.: De ce s-a infiintat asociatia ARIPI?
C.I.: Pentru ca s-a creat o biserica ortodoxa in Alicante, cu oameni foarte inimosi si care are un preot spaniol trecut la ortodoxie. Oamenii au vopsit si au amenajat biserica si noi o simtim acum foarte aproape. Asa ne-am hotarat sa infiintam asociatia, intalnindu-ne duminica la biserica. Am vrut sa mai facem si alte proiecte, sa fie nu numai sub egida Universitatii. Aceasta a fost intotdeauna foarte deschisa, ne-a ajutat foarte mult, de cate ori am cerut subventii pentru activitatile noastre ne-au oferit sprijin. Au fost interesati sa ne ajute, au fost chiar entuziasmati si interesati sa cunoasca cultura romana. Multi dintre cei din conducerea Universitatii au calatorit in Romania, iar fostul rector, Salvador Ordońez a fost numit Doctor Honoris Causa la Universitatea din Oradea. Acolo e o colaborare buna pe istorie contemporana, cu Universitatea din Bucuresti avem colaborari pe spaniola, engleza si catalana, cu Iasiul la fel, am deschis mai multe drumuri...
R.: Ce i-a determinat pe cei de la Universitate sa accepte infiintarea sectiei de limba romana?
C.I.: A fost propunerea mea, care a intrat in discutie in Consiliul facultatii si a trecut prin Ministerul Educatiei. Este o materie de profil si atunci a fost nevoie de aprobarea Ministerului. Am inceput anul trecut, dupa un an de asteptare, atat cere procedura. Am facut un raport, de peste 100 de pagini, bazat pe un chestionar adresat studentilor de la Traducere si Interpretariat. Am avut aproximativ 200 de chestionare cu intrebari privind posibilele avantaje ale studierii acestei limbi. Toti studentii au dat raspunsuri pozitive, fiind atrasi de oportunitatile de studiu. La finalul chestionarului, am introdus un text in limba romana, intr-un limbaj curent, si toti l-au tradus corect, in proportie de 60-70%, necunoscand nimic din limba romana. Cu asta am demonstrat decanatului ca e o limba care se poate invata relativ usor si care poate fi utila la sfarsitul celor patru ani de studiu: sa traduca literatura romana in spaniola, sa intre ca interpreti in institutiile
europene, unde se cere din ce in ce mai mult si cunoasterea unei limbi a unei tari din estul Europei sau sa intre ca traducatori la institutiile publice, deoarece comunitatea romaneasca de aici este in crestere. E adevarat ca vor intra in competitie cu romanii, insa ei au avantajul ca spaniola este limba lor materna.
R.: Care au fost impresiile dupa primul an de curs? Cum au reactionat studentii?
C.I.: Au venit la toate orele, isi lasau masa de pranz ca sa vina la romana, au lucrat din greu, am avut un profesor invitat,  ircea Branza, din Olanda, care a facut cu ei ore de  fonetica si lexicologie, iar ei au fost incantati. Au scos la examene note peste 7, in sesiunea de iarna, in vara au fost si note mai mici din cauza acumularii materiei. Sunt foarte deschisi, sunt foarte curiosi, le place si incearca, pe langa orele de curs, sa isi largeasca orizontul: cauta pe Internet, asculta muzica romaneasca, asculta radiouri romanesti, vin la activitatile asociatiei, au vazut filme romanesti, au facut rap-uri si hiphop- uri in romaneste... si vor sa mearga toti in Romania. si, mai ales, apara limba romana si Romania, incercand sa le explice celor care nu stiu nimic despre noi, ca omanii nu sunt asa cum apar la stiri: hoti si prostituate. Sunt foarte incantati de alegerea facuta. si ii intereseaza spatiul estic, perioada dictaturii, vor sa faca paralelisme intre Spania si Romania. Sunt foarte incantati ca sarbatorim la fel ca ei, cu muzica, dans si mancare, le place faptul ca ne asemanam mult. Au aflat repede de palinca, care a fost una dintre marile descoperiri... Neavand foarte multe informatii despre limba  romana si despre Romania, totul e o aventura pentru ei! Desigur, sunt interesati si de Dracula, dar la acest curs m-au suprins. Cunosteau date istorice despre domniile lui Vlad Tepes, stiau despre Mehmet al II-lea! Ma asteptam sa ma intrebe despre Nosferatu si despre Bela Lugosi... dar nu! Am fost placut surprinsa inca o data.

Quote this article on your site