User Rating: 5 / 5

Star ActiveStar ActiveStar ActiveStar ActiveStar Active
 

Image
Românii reprezintă 70% din populaţia oraşului spaniol Coslada


Daca ar fi sa realizam o statistica a românilor care se afla în afara granitelor, ar trebui cu siguranta sa nu ignoram unul dintre cele mai ciudate si impresionante orasele spaniole în care se întâmpla lucruri aproape incredibile: COSLADA. Afirm acest lucru în cunostinta de cauza, am stat de vorba cu foarte multi români care traiesc si muncesc acolo, dar si cu localnicii spanioli. Coslada, localitatea apartinând Comunitatii de Madrid, situata la o distanta de aproximativ 12 km fata de centrul Madridului, respectiv fata de Puerta del Sol, se constituie în cel mai apropiat municipiu al Madridului din asa numitul Coridor de Henares, mult discutat mai ales dupa atentatele din 11 martie 2004 în care si-au pierdut viata aproape 200 de persoane, printre care si numerosi români, în marea lor majoritate rezidenti în Coridorul de Henares: Alcala de Henares, Coslada, San Fernando, Torrejon, Santa Eugenia, El Pozo.


reportaj de Gelu Vlaşin, Madrid


Cifrele glasuiesc

La sfârsitul anului 2004 în Coslada erau înregistrati oficial 8.476 de români (4.636 de barbati si 3.840 de femei) dintr-un total de aproximativ 90.000 de locuitori, adica un procent de aproape 11%. Raportat la numarul de emigranti existenti în Coslada, românii reprezinta în jur de 70%. Mentionez faptul ca aceste date sunt oficiale si reprezinta numarul de români înscrisi voluntar în registrul de evidenta al primariei.
Surse neoficiale afirma însa ca numarul românilor din Coslada este mult mai mare, adica în jur de 13-14.000.
Marea majoritate a românilor care traiesc în Coslada sunt din zona Teleormanului, din zona Moldovei dar si din alte regiuni ale României. La tot pasul, pe strazile centrale sau laturalnice, auzi vorbindu-se româneste. Magazine alimentare cu produse românesti, restaurante cu specific românesc, firme de constructii, centre de telefonie (sau locutorii, cum le spun românii). Aici ai sentimentul ca te gasesti într-un fel de Românie în miniatura, unde lucrurile îsi urmeaza cursul mai mult sau mai putin firesc, unde oamenii se cearta si se împrietenesc, au reusite sau esecuri, necazuri sau bucurii. Aproape ca nu-ti vine sa crezi ca te afli pe un teritoriu strain.

Coslada, a carei origine dateaza înca din timpul epocii musulmane de la începutul sec. VII, a cunoscut de-a lungul timpului o crestere impresionanta la nivel de populatie: în anul 1950 erau înscrisi în arhive 899 locuitori, în 1960 ^ 3.695, în 1970 ^ 13.412, în 1975 ^ 33.434, în 1980 ^ 53.952 iar actualmente peste 90.000, acest lucru reprezentând un procent de crestere de 400% la fiecare 10 ani.


Sperante si incertitudini

Românii din Coslada lucreaza în proportii considerabile în domeniul constructiilor, serviciului domestic sau comertului, dar si în alte domenii de activitate, adevarat însa ca într-o pondere mult mai mica. Exista si români care si-au deschis propriul negot: magazine alimentare sau textile, restaurante, locutorii telefonice sau firme de constructii. Principala asociatie româneasca din Coslada, cu cea mai mare pondere, este Asociatia Românilor din Coslada si San Fernando, condusa de Nelia Pârcalabescu, Maria Cristea si Agustin Gonzalez Placencia, un spaniol atasat foarte mult de tot ceea ce înseamna românesc. Asociatia este înscrisa în FEDROM - Federatia Asociatiilor de Imigranti Români din Spania, al carei presedinte este Miguel Fonda Stefanescu. Din pacate însa românilor din Coslada le lipseste cu desavârsire spiritul de asociere si mai ales de integrare în societatea spaniola. Multi dintre ei nu reusesc nici macar sa asimileze prea bine limba spaniola fara sa mai punem la socoteala faptul ca majoritatea reusesc foarte greu sa se relationeze cu localnicii spanioli în afara orelor de serviciu.

Românii ajung de cele mai multe ori în Coslada plini de sperante si optimism, imaginându-si ca în scurta vreme viata lor se va schimba în bine. Unii dintre acestia reusesc, dupa multe deceptii si umilinte sa-si atinga acest deziderat, altii însa, din pacate, traiesc într-o deplina incertitudine, chinuindu-se sa suprvietuiasca unui sistem în care predomina de cele mai multe ori legea bunului plac. Pentru ca foarte multi dintre românii care traiesc în Coslada nu au acte de rezidenta, fiind pasibili în orice clipa, conform legilor actuale, de a fi expulzati din Spania. Ramâne totusi speranta de a obtine acel nesperat permis de munca si rezidenta, în urma noilor reglementari care au intrat în vigoare la data de 7 februarie 2005.

Perspective

La sfârsitul anului trecut o delegatie din cadrul primariei Oradea, condusa de primarul Petru Filip si viceprimarul Mihai Dan Groza a efectuat o vizita oficiala în Coslada, unde s-au întâlnit cu oficialitatile locale conduse de primarul Raúl López Vaquero, prilej cu care s-au perfectat mai multe conventii de colaborare, printre care si conventia de înfratire dinre orasele Coslada si Oradea.

În Coslada, majoritatea românilor sunt oameni simpli care au venit din localitati rurale si care într-un fel au fost obisnuiti cu munca fizica. Mai exista însa si români care au studii universitare si lucreaza în pozitii mult inferioare pregatirii lor profesionale. Fosti profesori, fosti ingineri, fosti functionari ba chiar si fosti primari. Multi dintre acestia se preteaza la munca fizica, în constructii, în serviciul domestic, la îngrijit de batrâni, copii sau la facut curatenie în casele spaniolilor înstariti. Uneori umilinta este foarte mare, povestile acestora parând uneori de domeniul fantasticului. Dar, fiecare traieste cu speranta ca lucrurile se vor schimba în bine si cu satisfactia ca, cel putin din punct de vedere material au reusit sa-si schimbe radical nivelul de trai.

Daca nu pedalezi, cazi !

Chiritescu Stan are 56 de ani si este din Slatina, judetul Olt. A plecat din tara acum 3 ani de zile în speranta unui trai mai bun, lasând în urma fata si nepotelul Mihai, în vârsta de 5 ani. Desi, împreuna cu sotia, Maria, au trecut prin multe greutati, este convins ca lucrurile vor merge spre bine si ca perspectivele sunt cât se poate de favorabile. Iubeste literatura si primeste periodic din tara numeroase reviste si ziare pe care le pastreaza cu sfintenie. Are o deviza care, într-un fel, s-a transformat în principiu existential: "Viata în Spania este ca mersul pe bicicleta. Daca nu pedalezi, cazi". Actualmente lucreaza într-un locutoriu telefonic, proprietetea unui român, Nelutu Moise, care se ocupa si cu transportul de pachete pe ruta Spania - România si retur. În tara, Chiritescu Stan a fost sef birou transport la ROMCEREAL Slatina, iar sotia sefa contabila la RESCOPA din aceeasi localitate.

Socoteala de acasa

Undeva, într-un apartament, pe o strada vizibil populata cu români locuiesc familiile Zorila si Jipa din localitatea Cervenia, judetul Teleorman. Zorila Mirela Daniela, Zorila Sandu Valentin, Zorila Steliana, Zorila Emil, Jipa Doina si Jipa Florin. Barbatii lucreaza într-o firma de constructii al carei patron este un român, proprietarul apartamentului în cauza. Primul care a venit în Spania a fost Emil Zorila, fost gardian public, cel care a avut si cele mai multe peripetii. Sotia lui, Steliana, spune ca abia asteapta sa obtina "actele" si sa-si aduca din tara fetita, Ramona, în vîrsta de 11 ani. Emil, la început, ca orice român care vine în Coslada, a încercat sa-si gaseasca vreun consatean. Surpriza cea mare a fost ca niciunul dintre cei pe care-i cunostea din tara nu a vrut sau nu a avut posibilitatea sa-l ajute. Punctul de reper a fost celebra "Piata a Românilor" situata în centrul Cosladei unde se întâlnesc de obicei atât cei care-si cauta un loc de munca cât si cei care cauta un adapost. Zile în sir a fost nevoit sa doarma într-o masina pusa la dispozitie cu amabilitate de niste amici. Nopti de disperare, nopti de zbucium, nopti de suferinta. Într-un târziu si-a gasit de munca în constructii si a reusit sa închirieze o camera într-un apartament. Sunt foarte multi românii care au trecut prin asa ceva la sosirea pe teritoriul iberic. Pentru ca, asa cum spune un vechi proverb românesc, "socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din târg".

Pamântul fagaduintei

Daniela Zorila are 26 de ani si este absolventa de liceu pedagogic. Are un copil în vârsta de 4 ani, Catalin, lasat în grija socrilor aflati în România. Îmi povesteste despre iluziile pe care si le fac românii din tara si despre imaginea distorsionata pe care o au acestia despre viata din Spania. Multi îsi imagineaza ca Spania este "pamântul fagaduintei" dar putini stiu ca realitatea este uneori extrem de dura. Doar cei care o traiesc pe propria piele pot s-o înteleaga. Din pacate, putini dintre românii care locuiesc în Coslada au curajul sa spuna adevarul celor de acasa. Adevarul suferintelor si umilintelor pe care le îndura zi de zi, ceas de ceas. Unii au avut norocul sa întâlneasca familii binevoitoare si tolerante, altii au avut nesansa de-a lucra la alti români sau la spanioli care s-au dovedit a fi în cele din urma niste escroci. Saptamâni sau uneori luni de zile lucrate gratis, fara sa primeasca în final nici macar banii de transport. Altii au fost nevoiti sa lucreze în conditii aproape inumane pe bani foarte putini. Si totusi, oare ce-i îndeamna pe acesti oameni sa-si duca existenta mai departe în aceleasi conditii de viata?!

De toate pentru toti

Valentin Zorila are 30 de ani si a lucrat în tara de toate: a fost sofer, ospatar, barman. "De toate pentru toti" dar numai carte de munca nu s-a putut. "Stai linistit - spuneau patronii - o sa-ti facem carte de munca". Si linistit a stat câtiva ani pâna când, la un moment dat si-a dat seama ca nu se mai poate. Atunci, si-a luat lumea-n cap si a plecat în Spania. Acum asteapta sa obtina permisul de munca si rezidenta în urma noilor reglementari intrate în vigoare la data de 7 februarie. Problema este ca deja exista dificultati în obtinerea unui contract de munca, ba mai mult, beneficiarii contractului trebuie sa-si plateasca singuri impozitele la stat deti în mod normal, patronii ar trebui sa faca acest lucru. Bietii oameni sunt dispusi la orice efort numai sa-si reglementeze situatia pe teritoriul spaniol si sa obtina în final permisul de munca si rezidenta. Imaginati-va ca aceste impozite în constructii, spre exemplu, pot ajunge pâna la 350 - 400 de euro pe luna. Daca mai punem la socoteala chiria unei camere care poate depasi 250 de euro, mâncarea si alte cheltuieli administrative, am putea deduce foarte simplu cu ce mai ramâne un român care câstiga în mod normal 1000 - 1.200 de euro pe luna. Ca sa nu mai spunem ca exista români care nu câstiga mai mult de 500 - 600.

FEDROM - Federatia Asociatiilor de Români din Spania

Costel Acatrinei este de 7 ani în Coslada împreuna cu sotia si baietelul, Sergiu, în vârsta de doar 9 luni. Este prezbiter la Comunitatea Sion si multumit sufleteste de tot ceea ce a realizat pâna în acest moment. Îmi spune ca exista o numeroasa comunitate adventista, în jur de 2.000 - 2.500 de persoane dar ca numarul comunitatii ortodoxe este mult mai mare. Statistic vorbind, comunitatea ortodoxa reprezinta trei sferturi din numarul total al românilor din Coslada. Necazul comunitatii ortodoxe este acela ca, pâna la aceasta ora nu exista oficial o biserica în aceasta zona, asa cum exista spre exemplu în Arganda del Rey sau în alte localitati din Comunitatea de Madrid.
De obicei, bisericile reprezinta mai mult un punct de reper pentru românii de aici decât un loc în care, într-adevar sa se implice în activitatile specifice cu tematica religioasa. De obicei, în Spania, bisericile se substituie asociatiilor culturale sau organizatii sociale, care, deocamdata nu exista sau sunt în curs de constituire. FEDROM - Federatia Asociatiilor de Imigranti Români din Spania www.fedrom.org , reprezentata de Miguel Fonda Stefanescu încearca sa-i ajute pe cei interesati în constituirea unor astfel de asociatii, acordând atât asistenta sociala cât si juridica.

Probleme de integrare

Daniel a lucrat în România la un post de radio si actualmente, dupa aproape 8 ani "de Spania" este proprietarul unui studio video intitulat Adamvideo. A plecat din România, ca orice român, în idea ca o sa-si faca o viata mai buna. Initial s-a gândit sa investeasca în România banii câstigati în Spania dar, încetul cu încetul s-a convins ca lucrul acesta nu este rentabil. Bani aruncati în vânt, obiecte de mobilier deteriorate. Apoi s-a gândit ca cea mai buna investitie este în Spania. A facut doua împrumuturi bancare si a cumparat doua apartamente în rate pe care le-a închiriat altor români. Din chiria obtinuta plateste ratele la banca. Profit sigur si investitie zero, având în vedere impresionantele cresteri anuale ale preturilor imobilelor. Chiriasii români platesc de fapt, în timp, cele doua apartamente ale ingeniosului întreprinzator. Singura problema de integrare, conform spuselor lui Daniel a fost învatarea limbii spaniole.

Poveste de succes

Luminita Tecu, fosta asistenta medicala, este o tânara întreprinzatoare, proprietara unui magazin alimentar din Coslada. Afacerea, începuta acum câtiva ani n-a avut parte de sustinerea sotului, care a considerat-o falimentara având în vedere pozitionarea între doua supermagazine care în mod normal ar fi trebuit sa decapiteze pur si simplu aceasta initiativa. Si totusi, dupa doi ani de "rezistente" înversunate, magazinul a început sa-si amortizeze investitia. Clientii sunt atât români cât si spanioli, dornici sa deguste produsele de patiserie specific românesti. Cozonaci proaspeti, chec, strudele, cornulete. Adevarul este ca amabilitatea celor câtiva angajati te face sa crezi ca nu te afli într-un magazin românesc. Toata lumea îti zâmbeste si te serveste în cel mai rapid mod cu putinta. O lectie bine învatata si foarte bine pusa în aplicare de catre Luminita, mama unei fetite în vârsta de 12 ani, Beatrice. "Desi sunt în Spania de mai bine de 7 ani totusi, plec în tara în fiecare an. Mi-e dor pâna si de straduta pe care am locuit, asa cum este ea, cu gropile ei".

Lucrurile nu sunt întotdeauna ceea ce par a fi

Români deschisi, români suspiciosi, români tristi, români fericiti. Dar mai ales români care nu sunt cu absolut nimic mai diferiti decât românii din România. Chiar daca, uneori, ai impresia ca "lucrurile nu sunt întotdeauna ceea ce par a fi". Români care se aduna cu zecile sau sutele într-o piata cunoscuta deja de catre toata lumea drept "piata românilor" în cautarea vreunui loc de munca sau în speranta ca vor întâlni pe cineva cunoscut cu care sa mai schimbe o vorba. Lasând la o parte micile disensiuni si tensiuni existente, se poate spune ca România din Coslada are toate calitatile si defectele României din România. Exista români care n-au vizitat niciodata Bucurestiul, desi nu locuiesc la o distanta prea mare fata de capitala, la fel cum exista români din Coslada care n-au vizitat niciodata Madridul. Pentru ca, orice s-ar spune, mentalitate nu se poate schimba chiar atât de simplu cum îsi imagineaza unii, într-un interval atât de scurt de timp. Iar banii, prosperitatea, bunastarea materiala nu pot compensa niciodata lipsa de cultura si educatie.

* (c) Material preluat de pe portalul www.repereromanesti.ro